Grupe de acomodare pentru elevii români reveniți în țară din diaspora
De asemenea, are menirea de a facilita tranziția educațională a elevilor anterior școlarizați în străinătate și de a asigura crearea unui context coerent pentru a derula un asemenea demers. Dispozițiile legii au fost preluate în cadrul noii legi a învățământului preuniversitar, nr.198/2023.
În plină pandemie, românii din Diaspora au trimis acasă 3,4 miliarde de euro, depăşind investiţiile străine directe pentru prima dată în ultimul deceniu. Este cel mai ridicat nivel al remitenţelor din UE, dar România are nevoie în special de mintea, de energia, de spiritul antreprenorial al românilor care sunt acum răspândiţi prin toate colţurile lumii. Să le cerem să se întoarcă este în zadar până nu folosim mai cu rost banul public şi nu creştem pentru toţi românii standardele educaţionale şi ştim că familia rămâne pe primul loc în decizii, peste 70% din banii trimişi acasă fiind destinaţi sprijinului pentru aceasta.
Pentru copiii familiilor care aleg să se întoarcă de acum şcolile vor organiza grupe de acomodare pe tot parcursul anului, în paralel cu cursurile tipice, şi sperăm că o integrare mai bună a copiilor va stabiliza şi o reinserţie de succes a părinţilor pe piaţa forţei de muncă unde acum avem un deficit de resurse umane calificate.
Legea nr.277/2022 pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 a fost promulgată pe 3 octombrie 2022 de preşedintele României.
CO-INIȚIATOARE: SIMINA TULBURE – DEPUTATĂ NEAFILIATĂ
Sprijin pentru o viață autonomă pentru tinerii din protecția statului
Conform Legii nr. 298/2023, zeci de mii de copii aflaţi sub protecţia statului au dreptul, la ieşirea din sistemul de protecţie specială, la o indemnizaţie care se acordă o singură dată, în cuantum de trei ori salariul minim brut pe ţară garantat în plată, la care se adaugă o indemnizaţie lunară, până la împlinirea vârstei de 26 de ani, în valoare de 4,8 ISR (Indicatorul Social de Referinţă).
Astfel, legea le permite să opteze pentru sprijinul financiar de mutare din centrul rezidențial, de 9.000 de lei o dată și de 2.500 de lei lunar până la împlinirea vârstei de 26 de ani, oricând sunt ei pregătiți să facă această mutare, nu doar exclusiv la împlinirea vârstei de 18 ani ca până acum.
Tinerii din sistemul de protecţie nu vor mai fi obligaţi să aleagă la 18 ani fix, în ziua majoratului, între două drumuri în viaţă: fie să rămână în sistemul de protecţie până la 26 de ani, fie să aleagă un drum independent. Realitatea pentru unii dintre ei este că împlinirea vârstei de 18 ani este un moment care poate coincide cu clasa a XII-a, un moment nepotrivit pentru a se muta singuri cu chirie şi fără acompanierea adulţilor în pregătirea pentru a promova examenul de Bacalaureat. De altfel, vârsta medie de ieşire din sistemul de protecţie este 19-20 de ani. De acum înainte, vor putea alege oricând între 18 şi 26 de ani care este momentul în care ies din centrele rezidenţiale şi încep o viaţă independentă.
Trebuie să fie mult mai bine sprijiniţi pentru adaptarea la o viaţă independentă prin pregătire profesională şi abilităţi de viaţă autonomă exersate încă din sistemul de protecţie.
Legea nr.298/2023 pentru modificarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului a fost promulgată pe 31 octombrie 2021 de preşedintele României.
CO-INIȚIATORI: MONICA BERESCU, CRISTIAN SEIDLER – DEPUTAȚI USR
Vârsta consimțământului sexual şi incriminarea distinctă a infracțiunii de viol săvârșită asupra unui minor
Peste 500 de pedofili, găsiți vinovați prin hotărâri definitive, își execută pedepsele în libertate în România. Alte mii și le-au ispășit deja, tot fără a executa o zi de închisoare.
Am propus încă din septembrie 2021, prin propunerea legislativă L494/2021 (co-inițiator: Monica Berescu – deputată USR), modificarea Codului penal în sensul stabilirii vârstei de 16 ani ca fiind vârsta consimțământului sexual şi incriminarea distinctă a infracțiunii de viol săvârșită asupra unui minor, dar orgoliile PSD și PNL au făcut ca proiectul USR de lege să fie blocat în Parlament. A fost nevoie să treacă luni bune și să fie depus un proiect PSD-PNL, care să fie adoptat după mai bine de un an și jumătate de dezbatere.
Tot din cauza orgoliilor, PSD și PNL au refuzat amendamentele USR care ar fi îmbunătățit substanțial legea. Unul dintre amendamentele USR prevedea să fie pedepsit cu închisoare de la 2 la 9 ani și actul sexual cu un minor cu vârsta între 16 și 18 ani, dacă:
- minorul este membru de familie al majorului;
- minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul adultului;
- fapta a pus în pericol viața minorului;
- fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice.
Amendamentele au fost respinse și am inițiat o nouă propunere legislativă pe această temă Pl-x 760/2023 (co-inițiatori: Monica Berescu, Victor Ilie – deputați USR), iar măsura propusă a fost adoptată în cadrul Legii nr.424/2023.
Legea nr.217/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și a Legii audiovizualului nr. 504/2002 a fost promulgată pe 10 iulie 2023 de preşedintele României.
Includerea minorilor care au împlinit vârsta de 17 ani pe lista persoanelor eligibile pentru donare de sânge în anumite condiții
În spitale avem doar jumătate din sângele necesar și pentru o parte din pacienți asta înseamnă amânarea intervențiilor iar din păcate pentru unii sângele ajunge prea târziu.
România are, conform datelor Institutului Național de Statistică, 221.020 de tineri de 17 ani și 216.261 de 18 ani, care ar putea ajuta la salvarea de vieți prin donarea de sânge. România se poate alătura unor state precum SUA, Canada și Marea Britanie în care tinerii pot să doneze.
PL-x 98/2023 – Propunere legislativă pentru completarea Anexei nr.1 din Legea nr.282/2005 privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice
CO-INIȚIATORI: Diana Stoica, Adrian Wiener – deputați USR
Dublăm numărul anual de internshipuri
200.000 de viitori angajați. Experiența practică este esențială pentru tineri, asta ne-au cerut peste 1.000 de tineri din programul Parlamentul pentru TINERi, program de practică și consultări pe care l-am inițiat.
Propunerea legislativă prevede dublarea numărului de interni pe care îi poate avea o organizaţie, o companie sau o instituţie publică, de la 5% din numărul de angajaţi la 10%, debirocratizează primele de angajare pentru angajatorii care decid să păstreze internii în organigramă după închiderea internshipului şi actualizarea acestora cu inflaţia. Legea se aplică angajatorilor din mediul privat, organizaţiilor neguvernamentale şi instituţiilor publice.
România traversează o criză a resurselor umane calificate, în prima jumătate de an din 2023 au fost 506.000 de locuri vacante şi 304.371 au fost locuri de muncă declarate în mod repetat de angajatori pentru că nu au identificat viitori angajaţi cu care să le poată ocupa.
PL-x nr.131/2024 – Proiect de Lege pentru modificarea Legii nr.176/2018 privind internshipul
CO-INIȚIATORI: Brian Cristian, Filip Havârneanu, Rareș Tudor Pop – deputați USR